Cei doi îndrăgostiţi, în spatele cărora mergeam spre casă astăzi, s-au oprit la capătul podului.
Ea a desfăcut poşeta, a luat 2 lei şi i-a aşezat discret în palma desfăcută a unei femei în vârstă.
Ea a desfăcut poşeta, a luat 2 lei şi i-a aşezat discret în palma desfăcută a unei femei în vârstă.
Bătrânica stătea ghemuită în lumea ei, lăsând afară o mână întinsă - ca un cordon ombilical - spre lumea noastră. Imediat am renunţat la imaginea Palatului Culturii şi la cohorta lui de amănunte istorice - prin apropierea căruia tocmai trecusem - în favoarea ineditului tablou uman.
Într-o fracţiune de secundă l-am încadrat în expresionism; ba, mai mult, l-am şi botezat: "Bătrână cu pod".
Aberaţii de artist cu mintea odihnită, îmi zic.
Ce avea să urmeze, însă, m-a lăsat, pur şi simplu, cu gura căscată.
Unul din cei doi barbaţi care nu păreau să fi trecut de 35 -37 de ani, s-a aplecat asupra bătrânei, a luat de la ea tot ce avea şi i-a spus - printre dinţi: "Stai aici până venim iar!".
Nu ştiu de unde şi când au aparut şi nici când şi unde au dispărut.
Totul s-a petrecut atât de repede încat era lense de înţeles că aceştia nu faceau asta pentru prima dată.
M-a cuprins, pe loc, o senzaţie puternică de vomă, ură, dezgust şi răzbunare.
Îmi venea să-i trag de colţul hainei pe toţi cei care treceau pe lângă mine şi să strig, să urlu.
Hei, oameni buni, Chiar nu vedeţi ce se întâmplă?
Fugiţi după ei! Nu-i lăsaţi să scape!
Ca într-un gest de autoapărare şi din instinct de conservare, am scos telefonul mobil - gata să formez 112.
"Să te ajute Sfântu' Dumnezeu, maică!" ...am mai putut desluşi, mult în spatele meu, glasul batrânei.
Pe sub Podu roş curgea tăcut Bahluiul, total rece la norocul şi ghinionul oamenilor de deasupra.
Da, e crunt să afli că aşa se întâmplă.
RăspundețiȘtergereE şi mai crunt să vezi cu ochii tăi.
Cel mai bine e să iei ceva de-ale gurii, să-i duci şi să-i ţii companie până termină de mâncat.
Sunt sigură că ambele lucruri îi lipsesc...